Sari navigarea

De suflet îmi atârnă
povara lui Sisif…
Dă-mi lecţii despre moarte:
psalmodiind încet (ca dintr-o sfântă carte),
vorbeşte-mi despre infinit.
Îmi spui că nu mă laşi să plec –
ai să mă ţii tu strâns de mână…
De ce să plângi şi să te doară?
De ce nu crezi c-am să revin
ca florile
în primăvară?

Lasă un comentariu