Skip navigation

În lumea ta perfectă
teorii prejudecăţi inhibiţii înşirate alfabetic pe 2 rânduri tabu-uri în grup compact
sertarul de jos deh mereu la îndemână
aşternuturi netede şi lustruite ca o tavă de porţelan
pe care aduci festiv prăjituri musafirilor
camerele aerisite aerisite aerisite până anchilozezi de şale şi faci otită

Nu nuuu nuuuuuuu pe mine nu mă cheamă matrioska dau din picioare şi mă agit
între limuzina de lemn şi ursul din mucava roasă
dar tu eşti prea copleşit de cadoul tău de generozitatea ta de bunul tău gust
când mi-ai făcut cocktail de piersici cu vodka te-am mai observat aşa satisfăcut
aşa că trebuie să mă dau jos singură plutesc o vreme
la 20-25 cm de nivelul parchetului
cu aplecări periculoase stânga dreapta parcă stau pe o minge tare şi bombată

Auu scurt în nara stângă
un ceva alunecă în sus
un alt ceva picură cald
mă trezesc tocmai am avut o noapte fără vise nu-i prima dată ni se întâmplă tuturor
da’ pe mine mă frustrează
ceaţă şi pâclă vacanţă la londra ha haa haaaa
promiţi că nu mai faci niciodată da bâigui eu
adică m-au lăsat aici fără pantofi cum naiba plec eu în papucii ăştia de puf
cu 2 melci rânjiţi în roz şi bleu
uşa pare să facă mişto de mine când cred că am apucat clanţa ea fuge la juma de metru mai încolo
holul e o clătită uriaşă pufoasă parcă are umplutură de vată
mie îmi plac alea făcute de bunica mmmm tare bună crema de ciocolată cu nucă mărunţită
cum de i-a dat cuiva prin cap să umple o clătită cu vată
cred că i-a luat ceva e mare holul

Uite-i sunt aici m-au aşteptat
poate au şi pantofii mei în vreo sacoşă
cămaşă roşie da îi stă superb în roşu în albastru în alb în verde în toate culorile
deşi poate era mai potrivită una gri-şoarece
sau poate aflase deja că a ratat prilejul
vii acasă şi eu zic da înghiţită până la papucii caraghioşi de lacrimi înduioşare recunoştinţă
copil căruia i-au iertat părinţii boacăna cu geamul spart
da acasă acasă

Atâţia ochi mă urmăresc cu oroare sau milă ba nu mai bine oroare e mai demn aşa
poate am scăpat teafără dintr-un accident
asta îmi dă un pic de prestanţă
prea mică pata accidentele sunt mai dramatice ştiu eu bine
pe vremuri mă uitam cu sadism la reflecţii rutiere de virgil vochină
se pare că mă urmăreşte clătita aia uriaşă
se tot rulează pe sub papucii mei cu melci roz şi bleu
şi se rulează şi se rulează
parcă era mai plăcut cocoţată pe minge
ce adrenalină cu capu-n jos în super loops nici n-am vomitat ca fata aia din spatele meu
toate hamsiile corect asimilate bravo

Mama îmi ia maioul la spălat
îmi promite că o să fie ca nou tot sunt îngrijorată îmi place lila-ul

Puţin teatru pentru ai mei acuma te-ai băgat iar în carapacea aia ofensată
ceaiul de mentă n-are gust de data asta
stau la masă ca pe fundul unei planete goale
nu vreau să mănânc sunt obosită
adormim spate în spate cadavre în aceeaşi cuşetă frigorifică bumbac 100%

Ce-mi mai place să pocnesc sub călcâie sâmburi de caise şi axiomele tale

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: