Skip navigation

Nu-mi plac lucrurile previzibile. Cand mi-a fost limpede ca viata mea a luat o astfel de turnura, m-am oprit. Am o nevoie uriasa de emotii, sunt incapabila sa traiesc in afara lor.

De cand l-am intalnit, stomacul meu e vesnic plin de fluturi salbatici, navalnici. Cred ca am cunoscut omul care imi poate intretine aceasta necesitate pentru tot restul vietii. Ca o fericita purtatoare de fluturi ce sunt, desigur, mai vin spre mine fluturi si din alte directii. Fluturi mai mici, e drept, ce se ingramadesc in marea familie; iar, dupa un timp mai scurt sau mai lung, se sting. Doar fluturii pe care ii primesc negresit in mine de 3 ani si aproape 8 luni nu pier, dimpotriva, palpita in voie printre coastele mele.

In dupa-amiaza asta, am visat un fluture alb, enorm, care mi se prinsese de varful degetului intins, stand asa agatat intr-un straniu balans pret de un numar destul de indelung de clipe.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: