Poezie de vineri
Pe care să-mi beau nonşalant cafeaua amară
Chipul lui îşi poartă departe tradiţiile silvestre
N-am să fiu niciodată mozaic
Exclusiv din cioburile care-ţi par ţie mai frumos colorate
Seva şi sensul sau ce mai poate rămâne
Din umbra veche a unui papirus